[:ro]Locuinta interbelica in sectorul 3[:]
[:ro]Muzeul Municipiului Bucuresti si Uniunea Arhitectilor din Romania va invita la vernisajul expozitiei Locuinta interbelica in sectorul 3, desfasurat in ziua de vineri, 2 martie 2018, ora 18:00, la Palatul Sutu.
Expozitia poate fi vizitata pana la data de 31 martie 2018.
Expozitia de fotografie de arhitectura propusa de Sucursala sectorului 3 a Uniunii Arhitectilor din Romania doreste sa puna in valoare identitatea culturala si istorica locala, prin prezentarea unor edificii cu functiunea de locuire, lucrari reprezentative pentru arhitectura modernista a capitalei, blockhaus-uri sau vile, realizate in sectorul 3 in perioada interbelica.
In perioada interbelica, in contextul mediului economic prosper si al programelor generale ce vizau modernizarea orasului, Bucurestiul a cunoscut o intensa activitate in toate domeniile, dar mai ales in constructii.
Dupa 1918, in Bucuresti, a fost necesar a se interveni asupra tesutului urban pentru completarea fronturilor stradale si crearea unei imagini urbane coerente.
Patrunderea ideilor si a programului estetic al Miscarii Moderne in arhitectura romaneasca a avut un mare succes in randul tinerilor arhitecti si a coincis cu necesitatea realizarilor unor lucrari intense de modernizare a Bucurestiului, astfel ca acest tip de arhitectura apare mai ales in zonele centrale ale orasului, oferind capitalei o imagine generala modernista.
Modernismul bucurestean, diferit de cel european prin folosirea esteticii Art Deco, a castigat adeziunea clientelei burgheze prospere de industriasi si liber-profesionisti, dar si a micilor comercianti si meseriasi, care si-au aflat in aceasta arhitectura propriul mod de expresie. Astfel, pe langa edificiile interbelice realizate pe marile bulevardele bucurestene, au aparut insertii si mici ansambluri moderne cu 1-2 niveluri, ele fiind (alaturi de edificiile realizate in stil national) caracteristice arhitecturii bucurestene din acea perioada. In Bucuresti exista strazi sau zone intregi unde aceasta arhitectura este predominanta.
Expozitia prezinta o „colectie” de imobile de locuinte („de raport”) cu regim mic sau mediu de inaltime (de la doua pana la sase niveluri), cu maximum 3 apartamente pe nivel, situate in zona centrala a orasului, pe teritoriul actual al sectorului 3.
Zona studiata reprezinta o mica ramasita din ceea ce a fost candva Cartierul Evreiesc, care se desfasura pe malul stang al Dambovitei si care a scapat partial de demolarile anilor ’80. Strazile care sunt incluse in aceasta expozitie sunt: Calea Calarasilor, strazile Romulus, Remus, Filibiu, Maximilian Popper, Parfumului, Olteni, Iuliu Valaori, Ionescu Gion, Bd. Hristo Botev etc. Zona inca pastreaza amintirea mahalalelor bucurestene autentice, in care regasim atmosfera perioadei interbelice, cand diversitatea etnica, arhitecturala si urbanistica a Capitalei compunea un spectacol autentic.
Multe dintre constructiile prezentate sunt pe lista monumentelor istorice sau situate in zone construite protejate, iar arhitectii care le-au proiectat sunt nume reprezentative pentru arhitectura interbelica: Marcel Iancu, Jean Monda, Isak Mahler, Victor Asquini, Leon A. Hirsch, Boris Zilberman, Ion I. Berindey etc.
Majoritatea cladirilor se incadreaza in curentul Art Deco, care s-a manifestat si in Romania, incepand din deceniul al treilea al secolului XX, ca o expresie a modernitatii, preferata de societatea romaneasca, careia Stilul International nu i se potrivea. Desi incadrarea lor stilistica nu este unica, amprenta Deco este vizibila la aceste imobile cu apartamente – atat in compozitia volumetrica, in articularea elementelor de suprafata, in grafismul profilaturii si al compozitiilor ornamentale, in jocul de materiale si texturi.
Cele mai multe dintre lucrarile prezentate, realizate intr-o arhitectura moderna autohtona, au nevoie de consolidare si restaurare pentru a fi repuse in valoare. Procesul de degradare si distrugere, care afecteaza multe cladiri de patrimoniu din Bucuresti, poate fi oprit prin mai multe metode, una dintre ele fiind difuzarea de informatie catre autoritati, specialisti, public.
Sursa: Muzeul Municipiului Bucuresti – Palatul Sutu[:]
