Obiceiuri de Sfântul Gheorghe
An de an, în calendarul creștin-ortodox, în ziua de 23 aprilie, este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, martir întru credință lui Hristos. Religia spune că a fost întemnițat, din cauza credinței în Iisus Hristos, credință pe care a susținut-o și mărturisit-o în timpul persecuției asupra creștinilor, începute în anul 303. În încercarea de a-l abate de la credință să, este torturat și ucis prin decapitare pe 23 aprilie, această rămânând ziua sa de prăznuire.
În iconografia creștină, Sfântul Gheorghe este reprezentat călare și străpungând un balaur cu sulița. Ipostaza această amintește de legendă în care sfântul salvează cetatea Silena de sub asediul terorii unui balaur. Totodată, această ipostază este interpretată și precum biruința puterii credinței asupra diavolului și a ispitelor sale.
Străjer al timpului și deschizătorul anotimpului cald
În legendele populare, Sfântul Gheorghe este considerat străjer al timpului, fiindu-i încredințate cheile vremii și, la porunca sa, începe și se termină anotimpul cald.
Sărbătoarea, cunoscută popular drept Sângeorz, este una cu multiple semnificații (în special agrare, pastorale și de reconectare cu divinitatea) și căreia îi sunt dedicate 3 zile de prăznuire. Această sărbătoare marchează intrarea în anotimpul cald și este deschizătoare a ciclului în care plantele renasc, care se încheie odată cu sărbătorirea Sfântului Dumitru Sâmedru.
Sângeorzului îi sunt atribuite elemente emblematice ce posedă calități purificatoare și stimulatoare: apa, focul și ramurile înverzite.
Sângeorzul vacilor sau Alesul
Pe 22 aprilie, în ajun de prăznuire a Sfântului Gheorghe, au loc evenimente, obiceiuri care marchează începutul anului pastoral, fiind o sărbătoare a ciobanilor: se aleg ciobanii ce vor avea grijă de oile satului, se alege locul de instalare al stânei, se aleg mieii, oile și se pregătesc de primul muls și prepararea primului caș.
Alte credințe și superstiții pe care strămoșii nostrii le aveau legate de această zi, a ajunului Sângeorzului, sunt marcate de alungarea spiritelor malefice, a strigoilor, care umblă în această zi sa ia “mana laptelui” de la vaci. Astfel, oamenii obișnuiau să folosească tot soiul de practici pentru a alunga spirtele rele: să ungă cu usturoi limbile de melița, pe care se credea că strigoii călătoresc, produceau diverse zgomote cu buciumul și afumau vitele și staulul în care acestea sunt ținute, dar ungeau și ugerele animalelor cu usturoi.
Tot în această zi, bărbații se bat cu urzici și stau treji toată noaptea pentru a fi iuți și vioi întregul an, iar femeile scot ustensilele de țesut în razele soarelui pentru a avea spor la lucru.
Împodobirea casei cu crengi înverzite
În ziua Sfântului Gheorghe, pe 23 aprilie, tradiția spune că oamenii trebuie să-și împodobească casa cu crengi înverzite, pentru a marca renașterea naturii. În funcție de zonă, crengile diferă: în Banat se folosesc crengi de fag sau gorun, în Transilvania se folosește rug verde sau leuștean, iar în Muntenia crengi de tufan sau păr.
Tot pe 23 aprilie, credințele populare ne învață că cine doarme în ziua Sfântului Gheorghe, acela va lua somnul meilor și va fi adormit tot anul. Se spune că e bine să te scalzi, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, pentru a fi sănătos și curățat de cele rele. Gospodinele adună, în această zi, de pe câmp, diverse buruieni, spre a le folosi de leac pe parcursul anului, iar dacă e zi cu ploaie, se zice că va fi grâu din belșug și fân pentru animale.
A treia zi de prăznuire, munca-i păcătoasă
Se spune ca a treia zi de prăznuiere a Sfântui Gheorghe, pe 24 aprilie, oamenii nu au voie, în niciun chip, să lucreze, ci trebuie să se dedice odihnei. Cine muncește în această zi, riscă să-și vadă vitele și gospodaria atacate de animalele sălbatice.
Autor: Alexandra Udrea
