Dragobetele
În mai multe comune din Muntenia, și mai cu seamă în cele din județul Gorj și Olt, Aflarea capului Sf. Ioan, care cade totdeauna în 24 februarie, se numește Dragobete.
Dragobetele în aceste părți este o zi frumoasă de sărbătoare pentru băieți și fete mari, ba chiar și pentru bărbați și femeile tinere.
În această dimineață, toate fetele și băieții se piaptănă, se premenesc și, dacă este vreme frumoasă, pornesc după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure, mai întâi fetele, apoi băieții în cete. Dacă este vreme urâtă, fetele se strâng prin case pe la prietine și rude, unde vin și băieții de primprejur.
După credința poporului, 24 februarie, adecă Dragobetele, este ziua în care se împărechează toate păsările și animalele.
Băieții și fetele au deci credință nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului. Iar dacă în acestă zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de niciun băiat, și viceversa.
Dacă în aparență acest obicei nu are nicio însemnătate, în fapt însă poporul ține atât de mult la el, că nu-l lasă să treacă fără să nu-l sărbătorească.
Apoi, între fetele de la țeară este atâta întrecere de a fi îndrăgostite și între mamele lor atâta bucurie când văd că fetele lor sunt încunjurate de dragoste nevinovată, că de multe ori se invidiază și chiar se naște gâlceavă pentru aceasta, în care cea căzută din dragoste strigă celeilalte că ea a umblat după farmece de și-a făcut dragoste, iar ei i-a făcut, tot prin farmece, de urâciune, ca să nu o îndrăgostească băieții.
În comuna Roșia din județul Gorj aveau mai demult feciorii și fetele datină în ziua de Dragobete de a se însoți, adecă de a se înfărtăți și a se însurăți.
Legătura aceasta se făcea pe temeiul armoniei frățești de mai înainte, și anume în ziua aceea se îmbrățoșau și, sărutându-se, se încredințau că nu vor căuta a se supăra prin nesinceritate unul pe altul, ci din contră se vor ajuta reciproc în orice timp și la orișice nevoie. În timpul de față însă acest obicei a dispărut mai cu totul.
În fine, trebuie să mai amintesc încă și aceea că, în unele comune, tot din Muntenia, precum bunăoară în comuna Buzești din jud. Olt, poporul serbează Dragobetele anume ca să fie ferit de boale.
Extras din cartea „Sărbătorile la români. 2. Păresimile”, de Simeon Florea Marian
Cartea ne-a fost oferită de LIBRIS.RO, iar cele trei volume care constituie seria „Sărbătorile la români” pot fi achiziționate AICI.
