Tradițiile lunii septembrie
Luna septembrie este o lună a schimbărilor, a bogăției, o lună în care gospodarii culeg roadele muncii de peste an și pregătesc magaziile cu provizii pentru lunile de iarnă ce se apropie. „Răpciune”, așa cum este cunoscută în popor, e o lună cu un nume ce ne trimite cu gândul la răcoare și vreme capricioasă.
Tradiții vechi, împământenite de strămoșii nostri, împart luna septembrie în patru săptămâni ale căror denumiri sunt date de activitațile și sărbătorile ce le patronează. Astfel, avem Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna strugurilor, Săptămâna averii și Săptămâna lui Mioi.

Prima săptămână este dedicată Nașterii Fecioare Maria sau, exact cum este cunoscută în popor, sărbătoarea Sfintei Maria Mică. Acum pleacă rândunelele spre țările calde, se schimbă pălăria cu căciula, au loc târguri și iarmaroace unde se vând și se cumpără produse specifice acestui sezon.
În cea de-a doua săptămână a lui Răpciune se culeg viile și se prepară mustul, care se va depozita în butoaie, pentru ca mai târziu să devină vin.
Tot în cea de-a doua săptămână se sărbătorește și Ziua Crucii, ziua în care se cheamă preoții pentru a sfinți viile și pivnițele în care urmează să fie așezate butoaiele cu vin. În această zi, toate elementele ce poartă semnul crucii trebuie tratate cu atenție și protejate.
Cea de-a treia săptămână, așa cum îi spune și numele, „Săptămâna averii”, este dedicată agoniselii, astfel că gospodinele pregătesc proviziile pentru iarnă, iar bărbații pregătesc țuica.
A patra săptămână este considerată Săptămâna lui Mioi, cel care aduce vremea bună și razele blânde de soare tomnatic.
Odată cu începutul toamnei, începe și anul bisericesc
Potrivit tradiției populare, vremea primei zile de toamnă ne va spune vremea întregului an ce va urma: dacă plouă dimineața, va fi primăvară ploioasă, soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.
De asemenea, o altă credință populară este aceea că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.
Gospodarii știu că înaintea datei de 13 septembrie câmpurile de grâu trebuie arate și semănate, spunându-se: „să nu fi zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat“.Tot acum, încă se mai seamănă varză, spanac și morcovi și se răsădește salata de iarnă, se culeg castraveții și se adună semințele coapte din grădini.

În fiecare an, în luna septembrie, pentru copii se încheie vacanța și începe un nou an școlar. Pentru cei ce acum au atins vâsta de școală va fi începutul etapei cu statutul de elevi, iar în primul an vor fi considerați „bobocei”. Indiferent de vârstă și clasă, pentru fiecare dintre ei luna septembrie vine cu dorința de a-și revedea colegii, dar și melancolia după vacanța mare.
Septembrie este, așadar, o lună a schimbării, a bogăției roadelor pământului și a speranței în noi începuturi.
Autor: Alexandra Udrea


