Zilele săptămânii în credința populară
LUNI
Să-ncepi toate lucrurile luni, că-i bine.
Lunea e bine să iei, dar să nu dai.
Cum îți merge luni, așa-i toată săptămâna.
Se crede că femeile care nu au copii și postesc lunea capătă copii.
Dacă te doare capul și te jalui cuiva lunea, te va durea capul toată săptâmâna.
MARȚI
Să faci binea marțea, că-i curățitoare.
Să nu începi lucru de marți, că nu-i bine.
Marțea să nu pleci la drum, că nu-ți merge bine.
Marți nici nu se toarce nici nu se coase, că vine Marțolea.
Când torci marți seara mănâncă vârcolacii luna.
Marțea se lucrează la gura cămășii numai pentru cei morți.
MIERCURI
Miercuri nu se spală cămeși, ca pe ceea lume bei.
JOI
Poporul ține toate joile de la Paști până a noua săptămâna, crezând că ar fi păcat să lucreze în aceste zile.
Joile de după Paști se prăznuiesc până la Înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei.
Joi în Săptămâna Patimilor să nu se spele rufe, căci la morți, în loc sa li se ducă pomană ce li se dă, se duce lături din spălături.
Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la câmp nimica, că e primejdios de secete, trăznete etc.
VINERI
Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curând.
Vinerea sau Sfântă Vineri este o zi în care femeile se abțin de la multe lucruri precum: pieptănatul, măturatul în casă, facerea de leșie, căci se crede că lucrând vreun lucru de acestea li s-arată, adică femeia care lucra pățește ceva: o cuprinde vreo boală, îi coace vreun deget.
În vinerile din Postul Mare și din Postul Adormirii nu se coase, că-ți coși necazurile de gospodarie.
În Vinerea Seacă sau Vinerea Mare de lângă Paști, nu se da nimic afară din ogradă ca nu e bine.
Cine se scaldă în Vinerea Seacă, înainte de a răsări soarele, acela nu mare are boale în oase.
Se crede că acela ce ține vinerile este scutit de furtuni.
SÂMBĂTĂ
Sâmbăta să nu se mănânce de dimineață, căci în această zi se împărtășește îngerul.
Sâmbăta să nu începi nici un lucru, că nu ajungi să-l isprăvești.
Dacă sâmbăta se croiește ceva, tot în acea zi să se și isprăvească, căci altfel e rău de boală.
Când vremea rea începe sâmbăta ține mult.
DUMINICĂ
Să nu sădești duminica plante, că se usucă.
Duminica nu se taie pasare nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat.
Se crede că dacă coase (sic!) o femeie grea duminica, copilul (sic!) ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată).
Dacă cioplești duminica, pe lumea cealaltă îți vor arde aschiile pe piept.
Nu e bine să împletești duminica, că (sic!) te tai.
(Extras din Credinți și superstiții ale poporului român, de Artur Gorovei – Socec-Sfetea, București, 1915)
