Duminica Tomii (Paștele mic)
„Duminica Tomii este a doua duminică după Paște. I se mai spune și Paștele mic. În această zi mai există o sărbătoare, Mătcălăul. Nu se prea știe cine e Mătcălăul, unii cred că ar fi fratele Paștelui, fratele mai mic. Se face pomană pentru morți. Tinerii se leagă frați și tinerele se leagă surori. Există mai multe feluri în care se face înfrățirea. Unul dintre ele este frația «pe păr»: viitorii frați sau viitoarele surori își rup câte un fir de păr și le îngroapă împreună. Dar se mai pot înfrați «pe sânge, «pe pâine», «pe pai», «pe datul mâinii», «pe ocolirea mărului»…
Paștele Blajinilor (Paștele Rocmanilor)
În Duminica Tomii este sărbătorit în multe locuri Paștele Blajinilor sau al Rocmanilor. Cine sunt blajinii sau rocmanii? Un popor creștin care locuiește departe, prin ostroavele mărilor, pe unde trece apa Sâmbetei. Ar fi aceia care, când Moise a deschis drum prin mare, n-au apucat să treacă.
Alții pretind că ar trăi sub pământ sau chiar lângă Rai, într-un loc unde este tot timpul cald. Acești creștini nu au case. Trăiesc sub umbra pomilor. Umbla goi și se hrănesc cu poame. În schimb, sunt evlavioși și foarte blajini. Își petrec viața rugându-se. După moarte, merg direct în Rai. Bărbații se întâlnesc cu femeile lor numai o dată, de Paște. Problema lor este că sunt tare nepricepuți și nu știu să socotească zilele, ca să știe când cade Paștele. Noroc cu româncele care îi anunță aruncând coji de ouă roșii pe râu. Rocmanii primesc vestea și își sărbătoresc Paștele peste o săptămână…”
Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești
