Ghiocelul, simbol al primăverii

Din întreaga floră românească, cel mai cunoscut simbol al primăverii este ghiocelul (Galanthus nivalis L). El ar fi fost un bărbat rămas văduv cu opt copii. Recăsătorindu-se, copiii săi, patru fete și patru băieți, au fost alungați de mama vitregă. Necăjiți, aceștia se metamorfozează în opt specii diferite de flori. Tatăl i-a căutat ce i-a căutat și, neaflând nimic de soarta lor, se transformă și el în floarea numită ghiocel.


O altă legendă se referă la culoarea albă a florilor de ghiocei. Când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe pământ, iarbă, buruieni și flori, le-a împodobit cu culori frumoase. Când a făcut zăpada i-a zis: „– Pentru că tu umbli peste tot, să-ți cauți singură culoarea ce-ți place“. Zăpada s-a dus mai întâi la iarbă: „– Dă-mi și mie din culoarea ta verde atât de frumoasă!“ Iarba a refuzat-o. A rugat atunci trandafirul să-i dea culoarea roșie, vioreaua să-i dea culoarea albăstruie, floarea-soarelui să-i dea culoarea galbenă. Nici una nu ascultă rugămintea zăpezii. Tristă și amărâtă, ajunge în dreptul ghiocelului căruia îi spune și lui necazul: „– Nimeni nu vrea să-mi dea culoarea sa. Toate mă alungă și-și bat joc de mine!“ Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus: „– Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine“. Zăpada primi cu mulțumire darul ghiocelului. De atunci ea poartă veșmântul alb ca al ghiocelului. Drept recunoștință, zăpada îl lasă să-și scoată căpșorul afară, de cum începe să se arate primăvara (Legendele florei, 1994, p.182).

Extras din cartea „Calendarul țăranului român. Zile și mituri“, de Ion Ghinoiu

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit sed.

Follow us on
Select your currency
RON Romanian leu
EUR Euro